Ceea ce azi îți ia ore întregi de selectat, editat, ajustat și curățat, în viitor va însemna doar:
Alegi stilul sau îi arăți AI-ului cum editezi tu.
Îi dai o comandă scurtă.
El aplică totul pe întreg evenimentul.
Rapid. Curat. Consistent.
Nu vei mai concura prin rapiditatea editării. Vei concura prin calitatea fotografiilor pe care le faci în teren.
Unde suntem ACUM? Imagen & Evoto – începutul, nu destinația.
Înainte să vorbim despre viitor, e important să știm în ce punct al automatizării ne aflăm azi. Pentru că deja există unelte foarte bune.
Imagen – editorul harnic care învață stilul, dar nu-ți înțelege intenția
– Îți analizează imaginile editate – Învață un stil – Aplică automat ajustări consistente – Face minuni la expunere, WB și tonuri
Este un mare ajutor, dar…
Imagen nu este creativ. Nu înțelege vibe, atmosferă, storytelling. Nu creează stiluri noi. Nu interpretează „de ce ai editat așa”.
E un asistent rapid, nu un co-autor.
Evoto – chirurgul pielii, nu regizorul imaginii
Evoto e puternic pe portret, ten, retuș.
– Sculptare lumină-umbră – Curățări foarte bune – Reglaje locale inteligente
Dar nu știe să editeze un întreg eveniment cap-coadă. Nu învață stil. Nu înțelege contextul.
E excelent… dar limitat la o zonă.
AI-ul există deja — dar este încă “asistent”. Urmează să devină “co-creator”.
Adevărata valoare se mută pe teren: în modul în care lucrezi cu oamenii.
Când editarea devine un proces aproape instant și automatizat, ce rămâne?
Exact ce un soft nu poate face:
– să creezi atmosferă; – să faci oamenii să se relaxeze; – să “simți” momentul; – să poziționezi subiectul bine în lumină; – să creezi o experiență memorabilă; – să vezi un cadru înainte să se întâmple; – să gestionezi presiunea, timpul, haosul frumos al unei nunți.
AI-ul nu poate face toate astea. Tu da.
Tehnica, lumina, poziționarea și decizia artistică – acestea nu pot fi automatizate.
AI-ul poate ajusta. Poate rafina. Poate corecta.
Dar materia primă… tot de la tine vine.
Dacă îi dai material bun, îl ridică. Dacă îi dai material slab, îl repară doar parțial.
Așa că prioritatea pentru începători nu este să caute preseturile perfecte. Prioritatea este să înțeleagă meseria:
– cum funcționează lumina; – cum poziționezi subiectul; – cum construiești emoție; – cum anticipezi acțiunea; – cum creezi un cadru curat și coerent; – cum comunici cu oamenii.
Fotografii buni devin și mai valoroși într-o lume cu AI puternic.
E paradoxal, dar real: cu cât tehnologia devine mai avansată, cu atât valoarea se întoarce la om.
La fotografii care:
– au skill, – au ochi, – au educație, – au experiență, – au sensibilitate, – știu să lucreze cu lumina și cu oamenii.
Nu la cei care se bazează doar pe “editare și preset”.
Viitorul aparține celor care se pregătesc ACUM.
Pentru începătorii de azi, momentul este perfect. Dacă investesc acum în educație, în înțelegerea procesului, în tehnică, în lumină, în comunicare…
…AI-ul le va multiplica valoarea. Le va mări viteza. Le va crește consistența. Le va amplifica creativitatea.
Dacă NU investesc…
…AI-ul le va lua locul. Simplu. Nu dramatic. Doar… logic.
Pregătește-te acum, pentru ca viitorul să fie bun cu tine.
Tehnologia va edita. Tu vei crea.
Și exact acolo este diferența dintre fotografie și butoane: fotografii buni vor avea superputeri. Fotografii slab pregătiți vor avea scuze.
Iar dacă vrei să fii pregătit pentru lumea care vine, investește în tine, în ochiul tău și în cunoașterea reală a meseriei.
Sunt convins ca ai auzit despre obiectivele foto vintage Helios care sunt poate, cele mai strans legate de un look cinematic si un boke special, artistic, efect pe care tehnologiile actuale l-au “corectat” pana la disparitie. Cel putin la noi in Romania daca spui Helios cuiva pasionat de fotografie, cel mai probabil stie despre ce este vorba. Ce sa mai zic de swirly boke, o alta trasatura speciala a dispunerii circulare a bulinelor din lumini in zona de blur (out of focus). Toate obiectivele fac boke (blur), dar nu tot blurul este la fel de estetic si nu toate fac swirl. Vartejul de blur este un efect artistic pe care il poti obtine doar cu ajutorul cateorva obiective, iar Helios 40-2 85mm f1.5 este unul dintre acestea. Efectul de swirl este, de fapt o iluzie optica a unui fenomen optic. 🙂 Adica, nu se intampla de fapt niciun fel de invartire. Pe marginile cadrului elipsele formate din punctele de highlights a zonei de blur, sunt distorsionate, aplatizate. La centrul cadrului sunt rotunde, iar spre margini, devin ovale. Deoarece ovalele astea sunt dispuse cu varfurile in forma circulara, iti lasa impresia unui vartej, o senzatie de rotire. Efectele de boke ale Helios 40-2 sunt multiple: de la creamy boke, pana la soap bubble sau swirl si chiar forme din blur picturale ca si cum ar fi o pictura in acuarela. Acest “vartej de cercuri luminoase” ca si formarea bine conturata a acestor cercuri, sunt de fapt niste defecte optice cu un efect de-a dreptul hipnotic, ce pot fi folosite ca element de compozitie intr-o fotografie mai artistica, mai atipica, in afara standardelor de “frumuseste” moderne. In evolutia tehnica si estetica a fotografiei s-a considerat ca desi superbe, aceste efecte optice distrag privirea de la subiect incarcand cu detalii cadrul in anumite cazuri. In timp ce spectacolul boke-ului poate fi un scop in sine in anumite fotografii, separarea cremoasa si clara a subiectului fata de un fundal blurat a fost preferata in evolutia formulelor optice si, ei bine, mai practica, mai contrastanta si mai eficienta. Chestia este ca, le poti face pe amandoua cu Helios 40-2 in conditii de iluminare si fundal potrivite. Magia boke-ului vintage revine acum in era perfectionarii imaginii si dinspre senzor si dinspre formula optica a obiectivelor cu look un vintage. Intr-o lume “cizelata”, nu ai cum sa nu iti doresti, altceva-ul ala fermecator si artistic al transmutarii luminii in imagini cu un caracter aparte.
Daca vrei sa afli mai multe despre boke, poti citi acest articolunde afli si ca este corect spus bo-ke, si nu bo-ke-h si tehnici de a “fabrica” mai eficient acest efect.
Cum se intampla sa fiu chiar un fan al obiectivelor foto vintage Helios (am o mica colectie de obiective foto vintage), pentru mine acest 40-2 85mm 1.5 vine ca o “cireasa de pe tort”…este ca si cum ar fi Craciunul din nou, asa de mult ma bucur de el. 🙂 Si, pentru ca stiu ca sunt multi fani si utilizatori de obiective foto vintage la noi, fie pe foto, fie video, vreau sa va spun si sa va arat cat de multe posibil despre ce este si ce stie sa faca obiectivul asta.
Datele tehnice ti le las la final, stiu ca te intereseaza cel mai putin, dar este bine sa le ai. Dar chiar, ce te intereseaza cel mai mult? 1.) Imaginile obtinute cu obiectivul 2.) Boke-ul
Am dreptate? 🙂
De aceea ti-am si lasat la inceput Albumele Foto cu imaginile obtinute in urma testelor si te invit sa afli detaliile din review-ul pe care ti l-am pregatit.
Hai sa dam startul primului review profesional sau de oricare alt fel realizat vreodata in Romania despre Helios 40-2, shall we! Sunt onorat si mandru sa fac asta in premiera. 🙂
Putina istorie
Putina istorie nu a stricat nimanui, ba dimpotriva. Ca sa putem aprecia pe deplin ce avem astazi, este util sa-i stim istoria si evolutia. Helios 40-2 cu o focala de 85mm este un obiectiv rapid cu diafragma cu deschidere mare f1.5, excelent, in special, pentru portret, dar si pentru detalii sau imagini mai comprimate de strada/natura. Formula optica folosita la Helios 40 si 40-2 este cel mai probabil inspirata de cea a Carl Zeiss Jena Biotar 75mm, f1.5 (1938). Helios 40 85mm 1.5 a inceput sa fie produs in fabricile KMZ (Krasnogorskiy Mechanicheskiy Zavod – Krasnogorsk Mechanical Works) incepand cu anii 50 in mai multe versiuni, fiind la dispozitia fotografilor de mai bine de 75 de ani.
În funcție de distanța față de fundal și deschiderea diafregmei, boke-ul lui Helios 85mm variază de la legendarul “vârtej” pentru care este cunoscut până la un aspect un boke pictural sau chiar foarte cremos/uniform. Poti observa asta din imaginile din testele mele foto.
Există două versiuni principale ale acestui obiectiv. Helios 40, prima varianta, care a fost fabricat incepand cu 1950 și Helios 40-2 fabricat incepand cu aproximativ 1969 până în 1990. Versiunea nouă, moderna, re-editata (40-2) a fost reînviată în după mai bine de 20 de ani în 2012 datorită popularității și interesului in crestere pentru Helios 40-2. Exista, deci si versiuni vechi, mie imi place sa le spun vintage, 40-2 pre-1992, cât și versiuni, mai noi 40-2 produse dupa 2012. Deși, formula optică este aceeași, există mai multe diferențe între Helios 40 și 40-2 dar nu intram in aceste detalii acum.
A existat și o versiune (un produs secundar) pentru camerele video de televiziune: Helios-40-T, care nu avea inel presetat și venea de obicei cu suport TV88. „Cyclop” (ce-mi place cum suna), este o versiune a Helios-40-2 făcută pentru uz militar, folosit pe lunete pentru vederea de noapte. Această versiune nu are deloc diafragma, cu alte cuvinte, deschiderea este fixă f/1.5. Are si un corp diferit, insa formula optica este aceeasi.
Helios 40-2, produs după reluarea productiei din 2012, a avut câteva variante:
Helios 40-2, 2012, montura M42
Helios-40-2-C – 2013 – cu montură Canon EF
Helios-40-2-N – 2013 – cu montură Nikon F
Pe lângă diferența evidentă de montură, există și unele diferențe cosmetice minore, dar si variatii de greutate si dimensiuni între ele. Acum, obiectivele foto Helios 40-2 sunt livrate in cutii cu un design special, demne de un obiectiv foto legendar.
Helios 40-2-C, 85mm, f1.5 cu montura Canon EF
Asadar, azi vorbim despre o versiune mai actuala, productie ianuarie 2025 (conform datelor din certificatul de garantie) cu montura Canon EF. Helios 40-2-C este un obiectiv foto cu focus manual ideal pentru portrete cu un caracter deosebit, dar si natura sau close up. Desigur, poti fi cat de creativ vrei insa, evident, nu este un obiectiv potrivit pentru peisaje, nu? 🙂 Caracterul puternic si deosebit aduce un mare aport artistic fotografiilor si poate fi folosit ca tehnica sau element creativ in efortul fotografului de a surprinde imagini spectaculoase.
Datorita popularitatii obiectivelor foto vintage rusesti folosite pe dSLR, KMZ Zenit incepe in 2012 productia de obiective foto, oprita de mai bine de 20 de ani. Pe langa noile monturi Canon EF / Nikon F, coating-urile Helios 40-2 sunt imbunatatite iar corpul metalic reconceput si finisat. S-a pastrat desigur formula optica originala si caracterul special al stramosilor vintage fabricati incepand cu anii 50.
Constructie
Sticla si Metal. Nu voi folosi expresia ultra cunoscuta si ultra-utilizata, “built like a tank”. Este un obiectiv bine construit, robust din metal cu sticla de calitate. Obiectivul impresioneaza cu dimensiunea corpului metalic cu o inaltime de 92mm dar si a unui diametru destul de mare de 82mm. 40-2-C este un obiectiv greut (820g), dar este de asteptat pentru aproape orice obiectiv foto cu deschidere mare si constructie metalica sa fie cam la fel de greu. Eu sunt obisnuit cu 35-ul meu preferat: Tamron 35mm f1.4 SP Di USD care cantareste 815g si are o lungime de 105 mm, deci cam tot pe acolo. Stiu ca sunt utilizatori care nu agreaza greutatea sau mai exact, se vaita 🙂 insa, hei, o poti lua ca pe un workout. Iti mai exersezi muschii, e de bine. 🙂 Pana la urma, sticla si metalul nu sunt usoare.
Obiectivul are 3 inele: 1. Inelul de Pre-Setare a diafragmei, 2. Inelul de control al diafragmei 3. si Inelul de focus. Sunt asezate in aceasta ordine de la lentila frontala catre montura. Design-ul optic al lentilelor este 6 elemente in 4 grupuri si are o frumoasa diafragma / iris cu 10 lamele, ceea ce ajuta la formarea caracterului estetic al imaginilor si, desigur, al boke-ului, in special punctele de lumina din zona de blur, transformate in elipse. Discutam imediat si despre asta.
Montura metalica Canon EF este bine finisata si are un marker rosu de potrivire pe aparat pe partea interioara a inelului de montura si se vede bine de sus din pozitia de infiletare. Mi-a placut asta pentru ca il infiletezi si nu se mai vede nici un marcaj. La majoritatea obiectivelor gasesti markerul pe exteriorul corpului. Poate daca era bulina un pic mai mare, se vedea si mai usor.
Ce as fi apreciat pe montura asta, erau niste pini si un cip de confirmare al focusului. Tehnologic vorbind este simplu dar nu stiu cat ar fi urcat pretul de productie si vanzare. Ar fi ajutat mult procesul de focus manual. Poate ca ideea a fost sa fie pastrat intact farmecul full-manual al focusului si in felul asta sa tina si pretul suficient de jos cat fie competitiv, intr-o piata foarte dinamica chiar pe zona de obiective manuale, o presiune mare punand cele produse in China.
Manevrare
Imi place cum se simte la fotografiat, imi place si greutatea mai “serioasa”, ti se aseaza bine in mana si consider ca inelul de focus este bine pozitionat ca sa poti sta cu degetele asezate firesc pe el in permanenta pentru focusarea manuala. Cu mana stanga sub aparat si obiectiv, varfurile degetelor ajung fix pe inelul de focus, unde este nevoie sa faci pe “motorasul” de focus. Nu stiu daca este intentionat sau nu, insa “gatul” obiectivului (este mai ingust spre montura, ceea ce formeaza un fel de gat) are o utilitatea buna atunci cand vrei sa tii intreaga camera foto cu prindere de obiectiv. Diametrul mare al corpului il face foarte dificil de tinut, in alte conditii. Acest “gat” de latimea unui deget, se potriveste perfect pe o cuprindere de mana, cel putin a mea. Poti, desigur, sa-l tii aparatul normal de gripul body-ului, insa dupa ceva vreme se resimte antebratul si trebuie tinut si altfel. Eu nu port curea la aparat decat la evenimente (nici acolo tot timpul), asa ca simt toata greutatea in maini. Inelul de focus se misca lin, ca si celelalte de altfel, iar finisajele corpului sunt cat se poate de bine realizate. Pana la urma este un obiectiv nou. 🙂 Asta este o chestiune chiar faina: poti folosi un obiectiv vintage dar nou. 🙂
O chestiune de care se vaitau anumiti fotografi din alte tari care au mai scris cate ceva despre acest obiectiv, este ca inelul de focus ar avea cursa prea lunga, adica trebuie sa misti si sa tot misti de inel ca sa ajungi de la distanta minima de focus, la infinit. Dar asta este general valabil valabil pentru mai toate obiectivele foto vintage. Daca il compari cu un 50mm modern, da: este si greu si are si cursa lunga de focus. Dar daca ai ceva experienta in lucrul cu obiectivele vintage, intelegi altfel asta si sunt extrem de putine situatiile reale cand trebuie sa focusezi brusc de la infinit spe disanta minima de focus. Am descoperit o tehnica cu 2 degete prin care fac toata cursa in 2 sec, daca este nevoie. 🙂 Trebuie sa exersezi destul de mult ca sa fotografiezi din ce in ce mai eficient cu un obiectiv cu focus manual. Poti incepe cu obiecte statice si mai apoi cand simti ca ai prins ideea, sa incerci portrete. Experienta fotografiatului cu focus manual, m-a cucerit de la prima incercare si o fac cu placere de fiecare data. Este “altceva” si chiar asta imi place.
Coatings / Tratamente optice
Fata de versiunile vintage ale 40-2, aceasta re-editare mai moderna, in special copia folosita in acest test&recenzie, pastreaza caracterul unic al design-ului optic, insa rezolva o mare parte din problemele de aberatii cromatice, contrast slab, culori atenuate si claritatea slaba la diafragme deschise. Este un lucru normal si imbucurator. Practic, acum ne putem bucura decea mai buna versiune care a existat vreodata a Helios 40-2 85mm f1.5. Se poate observa un coating albastru-violet pe lentila frontala si coating verde pe lentila din spate. Este un tratament antireflex acromatic multistrat, care imbunatateste transmisia luminii si scade difuzarea pentru a asigura un contrast mai bun si pentru a elimina halourile, luciul puternic, chiar si cand se fotografiaza cu lumina din fata. Am fotografiat direct soarele si am ramas uimit cat de bine sta la controlul efectului de flare si haze. Intotdeauna mi-au placut lentilele astea cu tratamente colorate, fie vintage, fie moderne. 🙂 Se vad foarte frumos in lumina si aduc un element de noblete si farmec obiectivului. Imi place sa vad coatingul lentilelor in lumina, iar Helios 40-2 arata foarte fain din fata. Mi se pare ca aceste noi tratamente fac treaba foarte buna pentru o formula optica vintage. Iti zic cat de buna la sectiunea “calitatea imaginii”. Ca sa concluzionez scurt: coating-urile de pe Helios 40-2-C sunt surprinzator de bune.
Inelul buclucas – Preset Aperture
Cei care nu sunt obisnuiti deloc cu astfel de sistem, vor fi chiar enervati de cel de al treilea inel, cel de pre-setare a diafragmei. Chiar si cei care folosesc obiective foto vintage, fara sa intalneasca tipul asta de sistem vor fi incurcati sa-l foloseasca. Hai sa te lamuresc cel putin vis-a-vis de rolul si functionalitatea inelului. Inelul de presetare a valorii diafragmei, face fix asta: Pre-Seteaza diafragma la o deschidere anume (ex.: f8). Prin anii 50-70, chiar 80, vizoarele multor aparate foto SLR nu erau asa mari si luminoase, drept urmare de pe la f8, f11, nu prea mai vedeai bine sa focusezi manual. Aici intervine acest inel de Pre-Setare a diafragmei. Modalitatea de lucru era asa: Dupa ce am incarcat in aparat un film foto cu ISO 100 (sa zicem), vara in lumina aleg sa trag cu f8 (cea mai versatila si utilizata valoare a diafragmei era f8 – “f/8 and be there”), cu un timp de 1/500 pentru o expunere corecta in lumina zilei. Bun, am ales setarile. Acum ce urmeaza sa fac este sa focusez si sa declansez. Aici intervine Inelul de presetare. Acest inel ma ajuta sa deschid maxim diafragma ca sa pot vedea bine prin vizor si focaliza si, cel mai important, ma ajuta sa revin repede la valoarea aleasa pentru expunerea corecta (f8), cursa inelului de diafragma fiind blocata, prin ineul de pre-setare la maxim f8. Functioneaza ca o piedica, daca vrei a cursei inelului de diafragma. Pentru ca aparatele aveau timpi de expunere de maxim 1/500 sau cel mult 1/1000 pana in jurul anilor 80 (si atunci erau foarte putine modelelel cu viteza maxima de 1/2000), se lucra, de regula, cu diafragme destul de inchise. Cel mai probabil se fotografia intreg filmul foto doar cu f8, adrept urmare modalitatea de lucru cu inelul de preset, era simpla.
Calitatea imaginii
Sincer ma asteptam sa gasesc mai mult din neajunsurile unui obiectiv vechi dar… sunt impresionat de contrastul bun si culorile saturate si echilibrate redate de Helios 40-2 noua versiune. Banuiesc ca este deja a treia, a patra versiune de imbunatatiri, aduse acestei formule din 2012 incoace. Am analizat cu atentie ce au spus ceilalti fotografi care au testat editiile moderne (din 2012) ale obiectivului vintage Helios 40-2 85mm 1.5 si cred ca ce am realizat eu impreuna cu obiectivul acesta la teste, a produs rezultate mai bune. Calitatea imaginii este buna in majoritatea conditiilor de iluminare, in special ziua, afara. Obtii cam tot ce ai avea nevoie de la un obiectiv foto: contrast si coluri bune, rezistenta buna la flare si haze, claritatea buna de la F2 in sus si bineinteles un boke demential. La f1.5 claritatea este mai fina si este potrivita portretelor dreamy, cu un soft focus placut. Mai apar niste mici efecte de purple si green fringing la f1.5-f2.8 in conditii de maxim contrast, insa evident se pot rezolva la edit sau, daca intreaga cromatica este artistica, se poate lasa asa cum este fara probleme. Fringingul este un fenoment optic normal si il au absolut toate obiectivele foto intr-un anume procentaj. Daca il vezi clar in imagine, inseamna ca trebuie corectat. Daca nu, eu nu l-as cauta. 🙂
f1.5
Trebuie sa fii foarte atent la focusare deoarece zona de focus este foarte ingusta. Se poate accentua claritatea la editare, bineinteles si, dupa parerea mea, rezultatele sunt foarte bune. Daca nimeresti cu adevarat focusul si nu misti mana sau nu ti se misca subiectul, poti lucra fara probleme la editare cu un RAW brut tras la 1.5. Vezi mai jos niste exemple si in albumele foto cu imaginile de test. Pentru portrete as recomanda valori intre f1.5 si f2.8, poate chiar f4 pentru headshot si diafragme de la 5.6 in sus pentru a fotografia in departate, cu focusul pe infinit. Desigur, poti experimenta cum iti place.
@ f1.5
Contrast si culori
Aici este foarte simplu. Contrastul este foarte bun, culorile sunt saturate si echilibrate, iar rezultatul este bine balansat. Nu am observat desaturarea si scaderea contrastului, specifica obiectivelor vechi, poate doar o idee wide-open si contra soarelui, dar nimic serios. Coatingurile antireflex acromatice multistrat aplicate chiar fac treaba buna. Am rams placut surprins sa vad contrast sanatos si culori saturate pe imaginile brute. Nu sunt tente evidente de albastru, verde sau galben, culorile sunt naturale si frumos saturate. Helios 40-2 sta foarte bine la capitolul contrast si culori, poate prea bine pentru un obiectiv manual cu formula optica vintage. 🙂 Sunt convins ca s-a optat pentru corectii si imbunatatiri ale formulei originale, in special la tratamentele lentilelor pentru a putea fi relevante intr-o piata in continua dezvoltare si pretentii de calitate din ce in ce mai exigente, uneori exagerate, ale fotografilor amatori si profesionisti.
f2
Flare si haze
Am tras destule cadre cu soarele din fata si nu am observat haze decat de vreo 2, 3 ori si flare-uri mici ocazionale cu obiectivul ridicat direct spre soare. Desigur, conteaza unghiul in care ai obiectivul pe pozitia soarelui, insa asta este o alegere. Poti folosi flare in mod artistic, ca efect creativ in fotografii sau te poti pozitiona astfel incat sa nu intre razele soarelui chiar direct prin obiectiv. Rezista la fel de bine ca un obiectiv modern din cate am observat in testele mele in teren. Un comportament anti-flare excelent contra soarelui fara vreun parasolar echipat. Asta tot datorita coating-ului antireflex acromatic multistrat se datoreaza. Pentru portrete m-as juca cat se poate de mult cu sun flare, intr-o sesiune foto. Este un element artistic si folosit corespunzator chiar adauga un element special fotografiilor. Dar Helios 40-2 are un flare control surprinzator de bun! . Am testat din intamplare, in acceasi zi, pe aceeasi vreme, la 20min distanta, si un Canon 135mm f2, L si nu am observat nici jumatate din flare controlul de pe Helios. Imagini mai jos.
Helios 40-2-C, subiect la soare, obiectiv direct contra soarelui cu aparatul foto la nivelul ochilor – @f5.6Canon 135mm, f2 L, @f2 subiect la umbra, obiectiv direct contra soarelui cu aparatul foto la nivelul ochilor
Sharpness / Claritate
Claritatea este mai soft wide-open la 1.5 (asa cum te-ai astepta) si este nevoie de concentrare maxima la a focusa corect un subiect cu f1.5 cu o focala de 85mm, mai ales noaptea la lumina cateorva becuri cum a fost cazul in seara de testare la parcul de lumini (vezi foto in Albumele Foto). Zona de focus fiind scurta / mica (DoF ingust), este necesara o atentie sporita la focusare. Cel mai ok este sa faci asta pe live view si sa faci zoom ca sa observi cat mai bine cand este subiectul focusat corect. Imaginea obtinuta la f1.5 cu focus corect, poate avea un efect dreamy si poti ridica claritatea la editare. La 1.5 daca iti permite viteza maxima a shutterului, in plin soare / lumina puternica apare ceva efect de margine dublata blurata. Sfatul meu este sa tragi diafragme deschise f1.5, f2, la umbra, sau cel putin nu obiecte lucioase in soare puternic.
@f1.5@ f1.5
Claritatea incepe sa se observe mai bine chiar de la f2, iar de la 2.8 este foarte ok cam pentru orice subiect. Desi, este un obiectiv de portret si mai putin pentru altceva, cand decizi sa fotografiezi ceva in departare, cu focusul la infinit, recomand F5.6 sau mai inchis. Cadrele cu focus la infinit este recomandat sa le faci cu diafragme de la f5.6 spre f11. Oricum, daca fotografiezi ziua cu soare si zapada (cum am facut eu la prima iesire de teste) vei fi nevoit sa inchizi minim pe la un f5.6 ca sa fii sub 1/4000 cu viteza maxima a declansatorului. Ca sfat, general: ar trebui sa te preocupi ca subiectul tau focusat sa fie pozitionat pe zona centrala sau cel putin nu pe margini. Spre margini, claritatea incepe sa scada, in special la diafragme deschise. Asta este un lucru bun cand fotografiezi portrete. Este un efect optic normal, insa la Helios, in special la f 1.5, f2 acest lucru este ceva mai accentuat. Asa ca, tine minte sa pozitionezi subiectul tau in zona centrala a cadrului (nu neaparat fix in centru, dar nici foarte pe margine).
@f1.5f1.5
Boke, sweet boke!
Imi place boke-ul obiectivelor foto vintage de cand am folosit prima data unul, in urma cu vreo 7 ani. Era un Helios 44m-4 de pe un Zenit 11 negru. Am tras si film cu el, insa adevarata experimentare a magiei opticii vintage, poti explora cum se cuvine pe digital. De ce?, intrebi. Pentru ca nu mai ai limitarile timpilor de expunere de maxim 1/500 sau 1/1000, poti folosi diafragme maxim deschise pentru DoF ingust + boke deosebit si poti incerca focusul pana iti iese.
Ai auzit cu siguranta de “boke monster”, sau “boke king”… hai sa-i spunem “Boke Legend”. Ei bine, ii poti spune cum vrei, cert este ca Helios 40-2 85mm 1.5 este un obiectiv excelent cu un caracter deosebit al zonelor out of focus. Uite, vezi, am ajuns sa ne concenram pe ce nu este in focus, in loc sa fim atenti la ce este in focus. 🙂 Dar adevarul este ca o imagine este compusa in aceeasi masura din fundal cat si din subiect. Asa ca, zonele de blur, respectiv, boke, au valoare artistica si poate fi controlat pentru efecte estetice deosebite. Intradevar, blurul si bulinele formate din luciri si puncte luminoase, sunt un spectacol vizual in sine si poate complementa creativ subiectul ales. Mai mult, poate crea atmosfera, mood-ul ala deosebit pe care poate il cauti.
@ f1.5, distanta minima de focus (80cm)
Boke-ul creat de Helios 40-2 este distinct si special prin elipsele luminoase bine definite si acel efect de “swirl”. Efectul asta deosebit, pe care nu il mai intalnim azi la obiectivele noi, este de fapt un defect optic care a fost pastrat si optimizat. Acest “defect” este un element creativ in era boke-ului cat mai cremos si cuminte posibil. Obiectivele moderne creaza boke cu buline cat mai fin conturate pentru a crea un fundal neintruziv si sa lase subiectul focusat sa iasa in evidenta cat mai mult posibil. Obiectivele vintage creaza bulinele bine definit, uneori in modele si forme incredibil de spectaculoase, si in anumite cazuri, cu efect de invartire, swirl. Nu este singurul obiectiv vintage care creaza swirl, insa Helios 40-2 o face al naibii de bine si pentru asta este legendar in lumea boke-ului. Configuratia asta optica speciala ce creaza magia boke-ului, adauga in blurul portretelor artistice si efecte ca de pictura in acuarela. Intradevar, daca analizezi bine zonele blurate care au o lumina ceva mai definita, vei observa ca seamana cu urme fine de pensula de pictura. Face parte din caracterul unic al 40-2. Randarea imaginilor este deosebita si te poate ajuta sa creezi portrete cu adevarat speciale. Sa nu crezi ca este usor. Focusul manual, pozitionarea, distantele, fundalul, iluminarea, conteaza toate in a realiza efectul perfect. Dar, sa nu-ti imaginezi ca Helios face numai buline luminoase si swirl. Poti obtine si blur omogen si cremos daca in spate nu ai puncte luminoase, luciri sau subiectul tau este departe de un anumit fundal.
@ f1.5, distanta minima de focus (80cm)
Boke=ul este intradevar magia acestui obiectiv si o ofera in moduri surprinzatoare si spectaculoase. Si, da, si eu sunt sunt un fan si al boke-ului. 🙂
@ f2.8, distanta minima de focus (80cm)@ f1.5
Recomandari & Concluzii
Helios 40-2-C este special. Produce imagini de calitate cu efect unic de boke si out of focus pictural, dar poate fi mai dificil de folosit daca nu ai mai fotografiat cu manual focus pana acum. Nu este pentru cei care nu agreaza greutatea obiectivelor foto si dimensiunile mai generoase si in special, nu este pentru cei care nu agreeaza focusul manual. Este un obiectiv mare, greu, care te pune la treaba, te solicita si te forteaza sa lucrezi intr-un anumit fel, insa daca treci prin toate incercarile la care te supune, la final te vei putea bucura de comoara pe care ti-a pregatit-o. Este ca intr-o poveste in care trebuie sa te arati demn de recompense. 🙂
Vrei sa adaugi ceva deosebit in fotografia ta de portret? Obiectivul asta livreaza! Vrei sa te diferentiezi cu imagini mai artistice, fie ca fotografiezi portrete, cupluri sau flori, detalii? Helios 40-2 livreaza! Vrei sa incerci ceva nou si deosebit? Helios 40-2 cu siguranta iti ofera asta. Nu este un obiectiv foto pentru toata lumea. Iti trebuie pasiune pentru vintage look si rabdare pentru manual focus. Si…mai ai nevoie de atitudinea aia de: “incerc pana imi iese”. Cu un obiectiv vintage, incerci, incerci si incerci si daca il asculti bine, la un moment dat incepi sa-i intelegi limbajul, intelegi ce sa faci. Ai nevoie de rabdare, de exercitiu si de placerea de a face asta. Este valabil pentru orice obiectiv manual. Eu, acum dupa ani de exercitiu din pasiune 🙂 pot sa fotografiez chiar si subiecti in miscare pe manual focus, ceea ce este foarte dificil de facut. Te solicita mult mai mult decat un obiectiv cu AF, dar este o alta experienta si ai alte rezultate. Helios 40-2 este o alternativa buna pentru acel “altceva”. Poti face o sesiune foto intreaga cu el sau poti fotografia doar o parte. Poti filma scene pentru clipurile tale de youtube, reclame, nunti. Este alegerea ta. Cert este ca, daca vrei ceva special in portofoliul tau, Helios 40-2 te poate ajuta sa faci asta. Il recomand atat pe foto cat si pe video celor care vor rezultate mai speciale, chiar spectaculoase. Poate fi sarea si piperul din materialul tau foto/video sau jucaria ta foto speciala de fotografiat exact ce te intereseaza.
Nu stim daca vom vedea vreodata confirmare de focus pe Helios 40-2 sau daca vor fi disponibile alte monturi, pentru Sony, Fuji, Panasonic sau daca vom il vedea curand cu monturile mai noi pentru mirrorless (RF, Z), insa un lucru este clar, Helios 40-2 85mm f1.5 ofera calitate foto la un nivel care pe mine m-a surprins placut si desigur, magia tipica Helios, ce poate fi o experienta foarte placuta pentru fanii boke-ului bine definit si spectaculos.
Ce zici de un Helios 40-2 85mm f1.5 cu autofocus? Wow! ar fi ceva. 🙂
Daca ai ajuns pana aici cu parcurgerea materialului, esti un fan adevarat al boke-ului sau chiar al heliosurilor si eu iti multumesc pentru interes si rabdare.
Despre asta este vorba, in mod special, la aceste obiective cu deschidere maxima a diafragmei de 1.4. As adauga, desigur, culori naturale si echilibrate si contrast foarte bun. Dar, urmareste review-ul pana la capat si mai ales imaginile realizate cu ele, ca sa te convingi direct si exact despre ce ofera Sigma prin aceste 3 obiective foto.
Ce urmeaza sa citesti un review sincer cu fotografii din lumea reala, strada, metrou, natura, asa cum ai face si tu…si o sesiune foto de portret ca sa pun mai bine in valoare 56mm. 🙂
Toate cele 3 obiective au aceeasi constructie robusta cu finisaje de calitate, aceleasi materiale si lentile cu aceleasi tratamante/coating-uri. Asa ca, este mai simplu sa iti spun ce au in comun si apoi ce caracteristici le diferentiaza.
Ce au in comun?
Toate cele trei obiective Sigma 16mm, 30mm și 56mm F1.4 DC DN din seria Contemporary au in comun câteva trăsături tehnice și optice esentiale si incepem cu cel mai evident:
Diafragmă maximă f/1.4
Toate oferă o deschidere largă, excelentă pentru fotografierea în condiții de lumină scăzută și pentru a crea un boke plăcut, permițând un control creativ asupra adâncimii câmpului.
Optică performantă
Aceste obiective sunt concepute cu elemente asferice și tratamente optice speciale, care ajută la reducerea aberațiilor cromatice și la menținerea clarității imaginii de la centru spre margini. Includ elemente speciale (SLD) si (FLD) cu dispersie scazuta, care reduc aberatiile cromatice pentru o claritate superioara. Claritatea este intradevar un punct forte. Sunt foarte sharp.
Coating Super Multi-Strat
Minimizeaza reflexiile si ghosting-ul pentru imagini cu un contrast bogat si cu culori naturale saturate. In testele foto realizate am observat un un echilibru foarte bun al culorilor, dar si un contrast sanatos chiar si contra soarelui.
Design compact și ușor
Gama “Contemporary” – toate sunt realizate pentru a fi cât mai portabile, ideale pentru sistemele mirrorless, fără a sacrifica performanța.
Concepute pentru senzori APS-C Mirorrless
Marcajul „DC DN” indică faptul că sunt destinate camerelor cu senzori crop exclusiv pentru sistemul mirrorless.
Sistem de autofocus performant
Obiectivele beneficiază de motoare de tip stepping, care asigură o focalizare rapidă și silențioasă, esențială atât pentru fotografie, dar mai ales și pentru înregistrări video.
Diafragma rotunjita cu 9 lamele
Creeaza un bokeh placut si uniform. Chiar au toate diafragma/iris cu 9 lamele.
Constructie robusta
Corp realizat din metal si plastic special. Montura din alama asigura precizie si rezistenta, iar etansarea cu cauciuc, protejeaza impotriva prafului si a umiditatii
…si …nu in ultimul rand,
Parasolar
Toate aceste 3 obiective vin cu parasolar inclus in cutie, lucru apreciabil si un exemplu pentru brandurile consacrate care fac economie de plastic. Toate cele enumerate mai sus, conferă obiectivelor foto din seria Contemporary un echilibru remarcabil între performanță, portabilitate și versatilitate, făcându-le alegeri foarte atractive pentru pasionații de fotografie…cu aparate foto Canon RF, in acest caz si pofta de Dof sau nevoie de mai multa lumina. 🙂
Stiai ca obiectivele astea au fost lansate in 2016. 🙂 Da, sunt pe piata de mult timp si probabil, daca folosesti si alte sisteme ai auzit de ele pana acum. Noutatea este ca si canonistii pot folosi acum, desi numai pe crop (sau pe FF in crop mode), obiectivele astea fixe de o calitate optica foarte buna pentru fotografie si videografie de hobby, dar nu numai. Le-as pune in categoria “Hobby2Pro”. Sunt niste obiective foto foarte capabile. Urmareste restul review-ului ca sa te convingi singur/a.
Ce NU au
Le mai numesc si “noduri in papura”…adica, daca la ce ofera obiectivele astea tu gasesti lucruri de care sa te vaiti, chipurile ca nu au:
– Whether sealling (chiar ai nevoie? Sunt sanse mari sa nu ai nevoie de asa ceva)
– Stabilizare (chiar ai nevoie? Sunt sanse mari sa nu ai nevoie de asa ceva)
– Inel diafragma (chiar ai nevoie? Sunt sanse mari sa nu ai nevoie de asa ceva)
– Buton AF/MF (chiar ai nevoie? Sunt sanse mari sa nu ai nevoie de asa ceva)
sau mai stiu eu ce altceva,
Atunci chiar trebuie sa-ti iei un full frame si sa te indrepti catre seria Art sau obiectivele foto de top. Pentru ca, ori iti place sa vezi doar partea goala a paharului, ori locul tau este in categoria profesionala…unde, ar fi bine sa pregatesti cu totul si cu totul alte bugete.
Ce au specific
Sigma 16mm f/1.4 DC DN Contemporary
Cu focala de 16mm, acest obiectiv oferă un câmp vizual ultra-larg (echivalent cu 24mm pe un senzor Full Frame, ideal pentru fotografierea peisajelor, arhitecturii sau interioarelor.
Este si cel mai mare si mai greu dintre cele 3, dar, totusi, se tine bine in mana la fotografiat. Nu m-a deranjat aspectul asta.
Ofera expresivitate vizuală, deoarece permite surprinderea unor scene ample și dramatice, ideale pentru perspective creative in fotografia de portret sau fotografii de peisaj. Ai versatilitate în spații restrânse – Poate cuprinde in cadru mai bine spații înguste sau obiecte mari, oferind flexibilitate în compoziții.
Categorie focala: Ultra Wide
Elemente: 16 elemente în 13 grupuri
24mm (echivalent Full-Frame)
Diafragma maxima f1.4
Diafragma Minima: F16
Distanta minima de focus 25 cm
Filet filtru 67mm
Unghi de cuprindere 79,9°
Greutate 415 g
Lungime 90.3mm
Poti vedea imaginile realizate cu acest obiectiv in albumul foto de la inceputul articolului.
Sigma 30mm f/1.4 DC DN Contemporary
La 30mm, câmpul vizual se apropie de cel “natural” al ochiului uman pe un APS-C (echivalent cu 45mm pe full frame), făcându-l un obiectiv de uz general. Ideal pentru street photography, fotografii de zi cu zi sau peisaje, deoarece redă scenele aproape așa cum le vede omul. Echilibru între wide și tele – Oferă un compromis excelent între a surprinde intinderi ample, cladiri dar și fotografiatul de portrete într-o manieră echilibrată.
Mi s-a parut o idee mai putin sharp decat celalalte doua obiective testate, dar asta inseamna un nivel bun de claritate pentru ca 16mm si 56mm sunt foarte sharp. Focala de 30mm am sesizat-o mai putin wide decat ma asteptam, poate doar pentru ca ma obisnuisem un pic cu 16mm. Dar spun asta in sensul bun. Am avut impresia ca poti face aproape orice intre peisaje si portrete cu acest 30mm.
Categorie focala: Standard Wide
Constructie 9 Elemente in 7 Grupuri
Distanta focala echivalent full-frame 48 mm
Filet filtru 52mm
Distanta minima de focus 30 cm
Unghi de cuprindere 48,2°
Poti vedea imaginile realizate cu acest obiectiv in albumul foto de la inceputul articolului.
Sigma 56mm f/1.4 DC DN Contemporary
La 56mm, acest obiectiv se comportă ca un scurt teleobiectiv pe APS-C (echivalent cu 84mm FF), concentrându-se pe portrete și detalii. Oferă o compresie naturală a perspectivei, potrivita portretelor, accentuând trăsăturile și izolând subiectul de fundal pentru portrete cu stil. Permite obținerea unui boke plăcut, facilitând separarea clară a subiectului de fundal și creând imagini cu un impact vizual puternic.
Acest micut obiectiv este excelent pentru portrete. La 56mm este destul de versatil ca sa faci mai multe tipuri de incadrari, mai usor. Am fost dificil sa il pastrez la 1.4 din cauza cantitatii prea mari de lumina: soare puternic si zapada=multa lumina. Dar am tras cu el cat de deschis s-a putut. Separa frumos subiectul de fundal, pe care il blureaza frumos si cremos. Canon R50+ Sigma 56mm, poate fi o formula excelenta de travel sau street datorita dimensiunilor si greutatii reduse. Il pui intr-un buzunar de geaca de iarna, efectiv.
Categorie focala: Standard
Echivalent Full-Frame 84mm
10 elemente in 6 grupuri
Filet filtru 55mm
Unghi de cuprindere 26,9°
Greutate 290 g
Lungime 57.5 mm
Poti sa studiezi cu portretele facute impreuna cu Irina, fotomodelul pentru acest test, careia ii multumesc inca o data pe aceasta cale pentru o colaborare frumoasa.
Poti vedea imaginile realizate cu acest obiectiv in albumul foto de la inceputul articolului.
Recomandari si concluzii:
Nu pot recomanda suficient de mult aceste obiective…stai un pic…ba da, pot. 🙂 Sigma 16mm, 30mm, 56mm f1.4 chiar mi-au facut o impresie foarte buna, au produs imagini foarte bune impreuna cu Canon R50 (aparatul foto folosit la teste). Atat de bune incat am decis sa trag toate imaginile din acest test&review in format Jpeg, exact asa cum cel mai probabil faci si tu, fara sa aplic editare considerabila, mai putin la sesiunea de portret. La sesiunea de portret am vrut sa fac ceva mai special cu look de film foto, asa cum imi place mie…sper ca si tie. Jpeg-urile brute “curate” au fost un material bun chiar si pentru editare mai intensa. Chiar m-am distrat. Nu am mai editat Jpeguri asa de secole. 🙂 16mm si 56mm sunt foarte sharp de la 1.4, m-a impresionat placut sa observ ca toate valorile diafragmei sunt utilizabile, in special wide-open. Si 30mm este destul de clar, chiar si la 1.4 insa nu chiar la nivelul celorlalte doua. O treapta mai putin clar, doar atat. Corectitudinea, naturaletea culorilor si contrastul excelent, impreuna cu o claritate superba, dar si deformarile optice si si aberatiile cromatice foarte bine controlate, fac din aceste obiective foarte luminoase, poate cele mai bune variante pentru camerele foto cu senzor crop.
Daca, de exemplu, ai un aparat foto crop si vrei sa incepi sa faci evenimente, fara sa treci din start la full frame, fie ele majorate sau cununii civile, obiectivele astea sunt prima optiune.
Mai multa lumina, mai mult boke… dar si tot ce ai mai vrea de la un obiectiv foto, gasesti la sigmele 🙂 astea 3 testate de mine.
16mm – pentru cadre largi, interioare sau portrete creative, dar si pentru peisaje și arhitectură. 30mm – pentru o perspectivă mai naturală, versatilă în diverse situații de fotografiere. 56mm – pentru portrete și detalii, unde separarea subiectului de fundal este esențială.
Toate aceste obiective au aceeași deschidere maximă de f/1.4, asigurând performanțe excelente în lumină redusă și posibilitatea de a crea un boke fain, însă alegerea focalei va determina si cum faci compoziția și la ce fel de situatie de fotografiere il folosesti.
Nota: Testele foto au fost realizate cu un body Canon R50, (Crop Sensor/APS-C) 24 MP imprumutat de cei de la f64, iar obiectivele de la Sigma Photo Romania, carora le multumesc pentru implicare si o frumoasa colaborare.
Pe mine m-au fascinat mereu inceputurile, istoria si originile lucrurilor, in general. Am decis sa dezvolt acest articol de la un “memory” de pe facebook, in care aminteam despre primul aparat foto digital, un prototip. M-a inspirat chestia asta si am zis ca ar fi interesant si util si pentru alti iubitori ai fotografiei sa afle care au fost inceputurile fotografiei digitale…pe scurt, ca sa ne putem face o idee despre evolutia tehnologiei si sa avem o perspectiva mai ampla asupra fenomenului fotografic digital…modern. Cum să nu vrei să afli mai multe despre unealta pasiunii tale pentru fotografie? Cum sa nu fii curios?
Aparatul digital avea senzor in loc de film si, ulterior, ecran pentru meniu si pre-vizualizare foto. Ganditi-va ce extraordinar era sa ai posibilitatea sa vezi imaginea imediat dupa ce ai facut-o. Wow! Dar, pana aici au fost produse mai multe prototipuri, adaptari digitale la analog si modele care nu au fost lansate niciodata public, desi au fost complet digital functionale. Curba fireasca de trial and error, specifica oricarui Research&Developement a facut ca digitalizarea fotografiei sa dureze ceva timp, pana sa devina 1. practica, 2. accesibila utilizatorului final si 3. calitativa. Nevoia de digitalizare a cuprins firesc si industria foto / video, intr-o perioada in care computerele erau in plina expansiune. 1971-1980 este numita perioada generatiei 4 a computerelor.
Primul senzor de imagine a fost CCD – charge-coupled devices, inventat de Willard S. Boyle și George E. Smith la Bell Labs în 1969, bazat pe tehnologia condensatorului MOS. Senzorul cu pixeli activi NMOS a fost inventat ulterior de echipa lui Tsutomu Nakamura de la Olympus în 1985, ceea ce a condus la dezvoltarea senzorului cu pixeli activi CMOS la NASA Jet Propulsion Laboratory în 1993. Stiati, ca senzorul CMOS a plecat de la NASA? 🙂 Eric Fossum a inventat senzorul CMOS (complementary metal-oxide semiconductor) pentru NASA, tehnologia miniaturizată a camerei foto care a devenit o standardul captarii imaginiilor digitale (impreuna cu senzorul CCD).
Prima camera foto digitala sau aparat foto, cum vreti sa-i spuneti, a fost inventata in 1975 si cantarea nu mai putin de 3.6 kg. Un angajat al Kodak Lab, Steven J. Sasson a realizat prima fotografie digitală cu incredibilă rezolutie de numai 0.01 Megapixeli. Aparatului ii trebuiau 23 de secunde sa parcurga intreg procesul de captare si scriere care se realiza pe caseta magnetica. Steven Sasson inventează aparatul din piese și părți ale unor echipamente defecte lăsate de izbeliște prin fabrica. Aparatul era doar un prototip care nu a fost niciodata comercializat, insa a aratat lumii ca se poate.
La sfarsitul anilor ’70 tehnologia pentru a produce camere foto digitale exista, insa lucrurile s-au urnit mai greu pana la productia in masa.
Prima cameră digitală portabilă care a înregistrat imagini ca fișier digital a fost cel mai probabil Fuji DS-1P anuntata in 1988, care stoca imaginile pe un card de memorie SRAM (RAM static) de 2 MB. Aparatul folosea o baterie pentru a păstra datele în memorie. Această cameră nu a fost niciodată comercializată. Nici modelul urmator FUJIX DS-X cu 0.40 MP si senzor CCD de 2/3″ aparut in 1989, nu se stie sigur daca fost vreodata comercializat, cel mai probabil a fost o lansare esuata. Se obtineau imagini digitale, insa erau net inferioare celor obtinute analog, pe film. Cu toate astea, aceste lansari ratate au fost pasi importanti in evolutia tehnologiei digitale.
Desi apare in anumite surse ca prima cameră digitală portabilă care a fost efectiv comercializată DS-X, a fost cel mai probabil un esec total, cum s-a intamplat si in SUA. Prima cameră digitală portabilă disponibilă comercial în Statele Unite a fost Dycam Model 1, lansata în noiembrie 1990. A fost inițial un eșec, deoarece realiza fotografii alb-negru, cu rezoluție scăzută și costa aproape 1.000 USD (echivalentul a 2.300 USD în 2023). Mai târziu, a avut un succes modest când a fost revândut ca Logitech Fotoman în 1992. Folosea un senzor de imagine CCD, stoca imaginile digital și putea fi conectat direct la un computer pentru descărcare.
În 1991, Kodak a scos pe piață Kodak DCS (Kodak Digital Camera System), începutul unei lungi linii de camere profesionale Kodak DCS SLR care erau bazate pe body SLR cu film, adesea Nikon. O ciudatenie a tehnologiei, prinsa intre cele doua lumi – film si digital. Kodak DCS a fost primul SLR digital (dSLR) disponibil comercial – de fapt o strutzo-camila ce folosea senzor de 1,3 megapixeli si avea un sistem de stocare digital extern foarte voluminos. Prețul de vanzare 13.000 USD (echivalentul a 29.000 USD în 2023. Maiculitaaaaa!
Au mai trecut anii si tehnologia s-a perfectionat (ceva mai repede decat o face cea a masinilor electrice) si in 1999 a fost lansată Nikon D1, o cameră de 2,74 megapixeli care a fost primul SLR digital dezvoltat în întregime de la zero de un producător important și la un cost de sub 6.000 USD (echivalentul a 12.000 USD în 2023. Ieftin! 🙂 Este evident ca o foloseau profesionistii sau amatorii cu foarte multi bani. Această cameră a folosit obiective Nikon cu montură F, ceea ce a însemnat că fotografii de film puteau utiliza obiectivele pe care le dețineau deja. Strategie de marketing!
Nikon D1
În ianuarie 2000, Fujifilm a anunțat FinePix S1 Pro (Nikon mount), primul DSLR home consumer. În noiembrie 2001, Canon a lansat EOS-1D de 4,1 megapixeli, primul body digital profesional al brandului. Canon EOS-1D este primul SLR digital profesional, dupa lansarea Canon de la EOS-D2000 în martie 1998, care a fost un efort de colaborare cu Kodak, cunoscut și sub numele de Kodak DCS 520.
Asa au luat nastere seriile —D si D— ale Canon si Nikon si “lupta” pentru suprematia pe piata foto. Ce ar fi frumos sa ne amintim, este ca aceste companii au colaborat si colaboreaza si azi, imprumutand tehnologii sau externalizand productii pentru diverse piese. Aasdar, este util sa intelegeti ca nici voi ca utilizatori de aparat X, nu ar trebui sa ii “troll-ati” aiurea pe utilizatiorii de aparte Y. Este o alegere subiectiva care ar fi logic sa fie respectata ca atare. Toate fac foto. Toti iubim fotografia!
Ca o perspectiva interesanta, Kodak a fost prima camera foto portabila cu rola de film disponibila maselor. Folosirea filmului fotografic a fost perfectionat de George Eastman folosind deja film celuloid transparent din 1888–1889. Acest film a fost folosit si de Thomas Edison pentru dezvoltarea primei camere de …filmat: Kinetograful. Primul aparat foto Brownie Box, numit „Kodak”, a fost scos la vânzare pentru prima dată în 1888. Venea preincarcat cu film pentru 100 de cadre si trebuia trimis inapoi la laborator pentru developat. 🙂
Așa cum anunțam și la review-ul precedent, impreunca cu 18-50mm, am testat recent si obiectivul Sigma 10-18mm F2.8 DC DN Contemporary cu montura Canon RF montat pe un Canon R7 și am fost impresionat de cum se misca, atat la propriu, cat si la figurat. Acest obiectiv este o alegere excelentă pentru utilizatorii de camere APS-C care caută un ultra-wide versatil, compact si de calitate. F64 mi-a imprumutat camera foto, iar Sigma Photo Romania, obiectivul. Le multumesc pe aceasta cale pentru oportunitatea de a folosi si testa pentru voi acest micut obiectiv Sigma cu montura Canon RF. Stiu ca asteptati de multa vreme obiective RF si de la alti producatori, in special Sigma si Tamron, desigur cu preturi mai accesibile si de ce nu chiar o calitate mai buna decat originalele Canon. Avem macar cateva obiective pentru sensor crop. Canonistii cu aparate foto full frame, printre care ma numar si eu, abia asteapta si obiective Sigma calitative la preturi corecte, fie ele zoom sau prime pentru FF.
Personal sunt curios sa testez gama de obiective APS-C pentru Canon RF cu diafragma constanta f1.4. Mi se pare fabulos aceasta lansare demna de clasa Art. f1.4 pentru crop. Wow! Dar sa revenim la ultra-wide.
Cine este foarte curios si nerabdator, poate vedea direct imaginile de test din albumul foto de la inceputul materialului de evaluare, insa sfatul meu este sa parcurgeti si articolul pentru a afla toate detaliile despre optica, constructie si performanta generala. Cine stie, poate este chiar fix ce va trebuie.
SIGMA 10-18mm F2.8 DC DN | Contemporary este cel mai mic și mai ușor obiectiv ultra-larg cu zoom din lume pentru camerele APS-C. Wow! Asa se laudă cei de la Sigma, dar sunt sigur ca nu asta a fost ideea. Adică, nu cred că au zis: “hai să facem cel mai mic obiectiv foto ultra-larg cu zoom”. Deși, este intotdeauna o buna strategie de marketing sa te poti lauda cu un “cel mai”. Numai ca, dacă mergi de curiozitate la f64 sau alt magazin si faci o comparatie cu competitorul direct (si muza, as putea spune) Canon RF-S 10-18mm F4.5-6.3 IS STM, lucrurile nu stau chiar asa.
Greutate: 150 g Lungime: 44.9 mm pentru Canon
Greutate: 260 g Lungime: 62.0 mm pentru Sigma
Trucul de marketing este că, atunci când se face zoom Sigma rămâne un pic mai scurt dar si faptul ca * de pe website-ul producatorului sugerează ” cel mai mic și mai ușor obiectiv ultra-larg cu zoom” cu o diafragma de 2.8. Aha!!! Come on, Sigma! Serios? 🙂 Nu conteaza prea mult. Intradevar este mic si compact si usor, insă cifrele arată că nu este “cel mai mic și mai ușor obiectiv ultra-larg cu zoom din lume” dar este “cel mai mic și mai ușor obiectiv ultra-larg cu zoom” cu o diafragma de 2.8. Capisci! 🙂
Pentru noi canonistii, cati au mai ramas dupa ultimele migrari, inseamna o speranta in plus si inca un obiectiv third party cu montura RF, accesibil si calitativ. Se pare ca unul dintre secretele reducerii dimensiunii obiectivului foto este faptul ca are un element asferic unic care reduce dimensiunea totală și îmbunătățește calitatea imaginii. Pe langa asta, nu detine sistem de stabilizare, lucru care daca ar fi fost adaugat, i-ar fi marit dimensiunile si greutatea.
Totusi, la ce bun un obiectiv mic si usor daca nu este si bun, corect? Ei bine, Sigma a reusit sa o includa si pe asta. 🙂
Dupa ce au iesit pe piata, pana acum interzisa a RF-urilor, cu 18-50mm F2.8 DC DN, Sigma pune la dispozitie acest mic ultra-wide 10-18mm tot cu diafragma constanta F2.8.
La ce il folosim?
Sigma 10-18mm F2.8 DC DN este ideal pentru peisaje, călătorii, street, arhitectura, interioare (foto imobiliare), dar si continut video. In mod normal te gandesti sa folosesti ceva mai wide de 18mm, atunci cand nu mai este suficient de wide 18mm pe care se presupune ca il ai fie Canon, fie Sigma. Este o logica simpla pe care vreau sa o evidentiez, deoarece, pentru majoritatea fotografilor, acest 18mm este suficient de wide pentru majoritatea situatiilor de fotografiere.
Sunt situatii in care nici nu poti face un pas in spate si nu poti cuprinde ce vrei cu o deschidere focala de 18mm. Ei bine pentru cazurile alea este bun acest 10-18. 🙂 Fie ca il folosesti loc de 18-50mm sau il ai in geanta si il montezi cand ai nevoie de un ultra-wide, acest obiectiv micut ofera o calitate excelenta a imaginii si este potrivit pentru a cuprinde mult in cadru.
A fost super folositor sa incadrez cladiri imense de pe aceeasi parte a trotuarului, cu alte obiective eram fortat sa o fac de pe cealalta parte a strazii, desigur cu dificultati de prinde un cadru curat. Utilizarea unui ultra wide devine evidentă atunci când intenția este să cuprinzi cât mai mult din câmpul vizual. Insă a fost extrem de util in interioarele înguste de la Muzeul Simturilor Bucuresti sau patinoar. (Vezi sample photo album).
Poti avea nevoie de el pentru peisaje largi in calatorii, vacante sau plimbari, dar este la fel de faina cand vrei sa fotografiezi cladiri fara sa traversezi pe partea cealalta a strazii. Cladiri precum Ateneul Roman pot fi incadrate in intregime cu usurinta cu acest obiectiv. De deschiderea generoasa de 10mm se pot bucura si fotografii care se ocupa cu fotografia imobiliara. De asemenea este foarte util pentru continut video sau streaming cu camera foto/video. Il poti folosi fie la inregistrari de continut, fie la video conferinte sau cand vrei sa te filmezi singur doar tinand aparatul in mână.
Distanța minimă de focalizare de 11,6 cm
Raport maxim de mărire 1:4 Neasteptat si de apreciat este ca poti fotografia de aproape de la o distanta de numai 11,6 cm când folosesti focala de 10 mm. Cu un raport de mărire de 1:4, obiectivul te ajută să surprinzi portrete unice, natură statică și multe altele. Poți include deformari creative in portretele tale sau pur si simplu să obții o viziune deosebită asupra unui cadru. Poți experimenta cu focalale ultra-wide pentru un plus de “altceva”.
Am testat obiectivul Sigma 10-18mm F2.8 DC DN pentru montura Canon RF în diverse scenarii de utilizare, concentrându-mă pe fotografierea de street, arhitectură, interioar și, uimitor, ceva close-up. Dar haideti sa vedem cacre sunt principalele puncte de interes ale acestui micut ultra-wide cu f 2.8 constant.
Calitatea construcției
Obiectivul are o construcție solidă, cu un corp din materiale de calitate, combinând metalul și policarbonatul rezistent. Acesta este robust, se simte bine la atingere dar este si ușor, ceea ce îl face confortabil in utilizarea pe termen lung. Montura metalică oferă un plus de rezistenta si o garnitura din cauciuc impotriva umezelii excesive. Nu cred ca va sta nimeni in ploaie directa sau in locatii cu umiditate excesiva ca sa fotografieze, dar este de apreciat ca au decis sa foloseasca asta. De asemenea, finisajul exterior rezistă bine la urmele de utilizare.
Manevrare
Manevrarea obiectivului este… intuitivă si placută. Inelul de zoom este finisat perfect și precis, permițând trecerea rapidă între distanțele focale de la 10mm la 18mm, un zoom foarte scurt, de altfel. Inelul de focus manual este bine calibrat, oferind un răspuns rapid și fluid. Dimensiunea compactă a obiectivului completează perfect aparatele mirrorless Canon RF APS-C, asigurând un echilibru excelent la manevrare si fotografiere.
Deformări optice
La capătul ultra-wide (10mm), obiectivul prezintă o distorsiune tipică pentru această categorie, mai ales efectul de “barrel” (umflare la mijloc). Aceasta este mai evidentă în fotografiile de arhitectură sau interioare, dar poate fi corectată ușor, fie din aparat daca tragi JPEG , fie in softul de editare cu un singur click, daca tragi RAW. La 18mm, distorsiunea este aproape inexistentă ceea ce este excelent. 🙂
Claritatea imaginii
Calitatea imaginii este foarte bună, cu o claritate excelentă în centrul cadrului la toate distanțele focale. Marginile pot suferi o ușoară estompare de detalii la F2.8, însă performanța se îmbunătățește considerabil la F4 sau F5.6. Pentru peisaje și arhitectură, rezultatele sunt impresionante.
Fotografierea peisajelor La capătul wide de 10mm, câmpul vizual oferit este exact cum te aștepți, ultra-larg, perfect pentru capturarea peisajelor dramatice și a cerului vast. Calitatea imaginii este excelentă în centrul cadrului, iar detaliile sunt bine definite. Desigur, ideal este sa fotografiezi cu diafragme de la F4 în sus.
Arhitectură și imobiliare Distanța focală ultra-wide este ideală pentru fotografierea clădirilor și a interiorului încăperilor, oferind perspective spectaculoase. Distorsiunea geometrică este prezentă, mai ales la 10mm, dar poate fi corectată cu ușurință în post-procesare. În condiții de lumină scăzută, diafragma F2.8 ajută la menținerea unor timpi de expunere mai scurți, ceea ce este util în interior.
Filmare Obiectivul este o opțiune bună pentru filmări datorită unghiului larg de cuprindere și diafragmei destul de deschise. Focusul automat este rapid și silențios, ceea ce îl face potrivit pentru captarea scenelor dinamice. De asemenea, efectul de “breathing” (schimbarea unghiului de vizualizare în timpul focalizării) este minim, un avantaj major pentru utilizatorii video.
Autofocus
Autofocusul este rapid, precis și silențios, ceea ce îl face ideal atât pentru fotografiere, cât și pentru filmare. Sistemul de focalizare funcționează excelent chiar și în condiții de iluminare slabă, menținând un tracking precis al subiectului. Un motor “stepping” rapid și silențios este folosit pentru a oferi AF precis atunci când fotografiați sau filmați. Este pe deplin compatibil cu modurile de urmărire AF din cameră.
Focus breathing
Rețineți: Sigma 10-18mm excelează la acest capitol, având un efect de “focus breathing” (schimbarea câmpului vizual în timpul focalizării) minim. Acest lucru este un avantaj major pentru utilizatorii video.
Aberația cromatică
Aberațiile cromatice sunt foarte bine controlate, chiar și în zonele de contrast ridicat, cum ar fi ramurile copacilor pe un fundal luminos. La margini, pot apărea mici urme de fringing la F2.8, dar acestea sunt neglijabile și pot fi corectate rapid în post-procesare. Probabil nici macar nu vei observa asta.
Utilizare practică: peisaje, călătorii, street, arhitectură, interioare și video
Sigma 10-18mm F2.8 DC DN este un obiectiv extrem de versatil, potrivit pentru o varietate de genuri fotografice și video:
Peisaje: Câmpul ultra-wide și claritatea excelentă permit imagini spectaculoase cu cer dramatic, întinderi vaste și detalii bine definite. Este ideal pentru fotografierea în natură, unde spațiul amplu din cadru este esențial.
Călătorii: Dimensiunea compactă și greutatea redusă îl fac un obiectiv excelent pentru orice drumeție sau călătorie. Poți fotografia peisaje, clădiri sau străzi aglomerate fără să simți povara unui obiectiv mare.
Street photography: La capătul wide, permite capturarea dinamicii urbane, integrând multe detalii în cadru. Perspectivele largi oferă o interpretare interesantă a scenelor de zi cu zi.
Arhitectură: Este ideal pentru surprinderea clădirilor și structurilor arhitecturale, având capacitatea de a include detalii chiar și în spații înguste. Corecțiile distorsiunilor optice sunt esențiale în acest context, dar se pot face rapid în post-procesare.
Interioare (imobiliare): Unghiul larg permite capturarea încăperilor în întregime, oferind o perspectivă completă a spațiului. Diafragma F2.8 ajută în condiții de iluminare scăzută, iar claritatea centrului este excelentă pentru evidențierea detaliilor importante.
Conținut video: Focusul automat rapid și silențios, împreună cu efectul minim de “focus breathing”, îl fac ideal pentru producții video. Este o alegere excelentă pentru vloguri, filmări imobiliare sau cadre de natură și arhitectură.
Caracteristici principale:
Tratament super multi-strat pentru lentile
Zoom cu diafragmă mare și unghi de cuprindere ultra-larg, pentru o libertate de expresie artistică amplă
Extrem de compact și ușor
Ideal pentru peisaje, călătorii, videoclipuri și materiale de conținut online.
Lentilă asferică, sticlă specială cu dispersie redusă
Distanța minimă de focalizare de 11,6 cm, raport maxim de mărire 1:4
Parasolar de tip petală nou dezvoltat
Montură metalică cu rezistență suplimentară la umiditate
Conceput pentru a minimiza efectul de “Focus Breathing”
Suportă diverse funcții ale camerei
Motor de focus de tip ”stepping”
Sigma 10-18mm F2.8 DC DN [Canon RF] este un obiectiv ultra-wide versatil, excelent pentru peisaje, călătorii, street, arhitectură, interioare (foto imobiliare) și conținut video. Are o construcție solidă, autofocus rapid și silențios, și o claritate bună.
De apreciat:
Construcție compactă și solidă
Unghi extrem de larg, perfect pentru fotografierea și filmarea spațiilor largi sau inguste. 🙂
Culori si conrast foarte bune
Claritate excelenta, mai ales cand inchizi diafragma spre f4 (asa cum ar fi indicat sa faci la wide shots)
Autofocus rapid și silențios
Efect minim de focus breathing
Atenție la:
Distorsiuni optice vizibile la 10mm. Nu cred ca se astepta cineva sa fie altfel. Este tot o chestiune normala de optica.
Pierdere ușoară de claritate la margini la diafragme deschise (efect optic absolut normal)
Lipsa unei stabilizări optice în obiectiv (compensată, însă, de IBIS în corpul camerelor Canon …cu IBIS).
Da, recomand acest obiectiv fotografilor și videografilor care caută un ultra-wide performant, pentru o gamă largă de aplicații…wide. 🙂 Sigma 10-18mm F2.8 DC DN este un obiectiv versatil, excelent pentru fotografierea peisajelor, arhitecturii și a spațiilor interioare, precum și pentru utilizarea în producția video. Cu o combinație de performanță optică bună, portabilitate și un raport calitate-preț okeiut, acest obiectiv se potrivește atât fotografilor entuziaști, cât și profesioniștilor care au nevoie de un ultra-wide performant pentru montura Canon RF.
