photographer

Portretul, dulcele taboo fotografic pentru începători

Știi ce subiect sperie fotografii începători? Fotografierea oamenilor, adică portretul. Cel mai bine îmi spui tu dacă am dreptate, ok?

Fii sincer. Nu-i așa că preferi să fotografiezi subiecte care nu plâng, aruncă lucruri, refuză să stea într-un anumit loc și într-un anumit fel? 🙂

Eu știu asta pe piele mea. Pe lângă sutele de nunți fotografiate până acum, cel mai tare mă rog de fiica mea să stea la fotografiat și nu mai pot de bucurie când este de acord să stea cum și unde îi zic mai mult de 5 secunde. 🙂

Pe lângă dificultățile tehnice, fotograful începător este pus în față unei adevărate coordonări de scenă atunci când are de făcut un portret. Nu e chiar așa de simplu precum pare. Parcă nu știi ce să-i faci, ce să-i zici, unde să stea, cum să stea…Am dreptate?

Este posibil ca și tu, ca majoritatea fotografilor la început de drum, să aibă în calculator fotografii mai mult cu peisaje, flori, clădiri, câini, pisici…? Dar portrete, nu chiar așa de multe?

Nu-ți face griji, este perfect normal. Cu toții am fost acolo. Știu și eu cum este. Să faci portrete frumoase este mai dificil.

Cu toții am văzut cum fotografii muncesc, se străduiesc să facă portrete la vreo nuntă, școală, prin parc, etc

Și nu doar copiii sunt dificil de fotografiat, ci aproape toți adulții care nu sunt obișnuiți cu aparatul foto și nu prea au ei chef de poze. Fie că e vreun membru al familiei sau vreun director ocupat, toți vor părea deranjați să stea în față aparatului de fotografiat.

Exact! Nu este chiar doar click-click să fotografiezi persoane. Este nevoie de ceva mai mult. Trebuie să ai răbdare, tact, să știi clar ce ai de făcut și să faci treaba aia repede și bine.

De ce să te mai obosești atât cu portretele astea dacă tot e așa de dificil?

Pentru că un portret artistic, excelent realizat este unul dintre cele mai satisfăcătoare demersuri fotografice.

Un portret bun este încărcat cu trăiri, cu o întreagă poveste în priviri. Și, da, editarea este foarte importantă la portrete, Însă distracția este în teren, atunci când lucrezi cu omul și încerci să surprinzi, zâmbete fine sau priviri pierdute în neantul gândirii.

Oamenii sunt dinamici, schimbători, fără prea multă răbdare și, ei bine, ființe cu propriile lor trăiri. Nu putem să-i controlăm prea mult așa cum am dori și cât am dori. Așa că, nu rămâne decât să fii foarte bine pregătit în arta de a vâna momente unice în felul în care stau și mai ales, în felul în care transmit emoții prin intermediul feței.

Desigur coordonarea subiectului pe posing, mimică, stări sugerate, scenarii, ținute, tematici, etc, țin de nivelul profi în industria foto și de regulă se lucrează cu modele de profesie.

Fața este o fereastră spre sufletul oricărui individ. Fața transmite în exterior, stările interioare sau poate chiar să le creeze artificial. Dar să nu intrăm în altă sfera cu discuția noastră. Ideea este că nu nu prea putem rezista tentației de a fotografia o altă persoană. Cealaltă persoană este, până la urmă, o oglindire a propriei noastre individualitați.

Fotografia de portret este o comuniune misterioasă între fotograf și model. Pe lăngă indicații și posing, este vorba de o comunicare între energii. Fotograful trebuie să simtă ce ii se potriveste mai bine modelului pentru a-i descoperi și arăta adevărata față, adevărata trăire.

Fotograful de portret este un alchimist care reduce o esentă din distilarea fundalului, atmosferei, elementelor de compoziție, luminii si energiei personale a modelului, toate legate, inchegate cu viziunea fotografului.
Comparația care îmi vine acum ar fi ca fotograful de portret, crează fotografia, precum cofetatul un tort delicios. Fara cunostintele si maestria lui de a le combina texturile, aromele, culorile, tortul ar fi doar o gramadă de ingrediente, nu? 🙂

Când faci un portret, trebuie să interacționezi cu subiectul tău, care este eminamente, imprevizibil. Sesiunea foto devine o colaborare la distanță între fotograf și subiect, un schimb de energii, un dans al formelor scăldate în lumină.

Poți doar încerca să înțelegi ființă din interior, în acea zi, acel moment, și să lucrezi cu acea ființă în efortul și cu intenția de a face ceva super cu ajutorul aparatului foto.

Oricât de începător ai fi și oricât de puține portrete ai fi făcut până acum, dacă stai un pic să te gândești la ce ai simțit când ai fotografiat pe cineva cât de puțin, realizezi că te conectezi fără să vrei la acea persoană, pentru că fotografiatul asta este un dialog, este o comunicare, este o relație de încredere și un exercițiu de vulnerabilizare.

De aceea, un portret nu se poate compara cu nimic altceva ce ai putea fotografia. Acolo este vorba de o experiența trăită ca un vânător de stări și emoții cu un aparat de fotografiat în mâna.

Tot ce face realizarea unui portret dificilă, o face interesantă și plăcută.

Ți-ar plăcea să depășești toate dificultățile și să faci portrete superbe?

Trimite-mi un reply pe profilul de facebook https://www.facebook.com/cosminchivuc/ și spune-mi părerea ta.

Fotografia este o experiență. Bucură-te de ea.